,,☝Mănăstirea Moldoviţa👀''
Mănăstirea Moldovița este o mănăstire ortodoxă de maici, situată în comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava (România). Mănăstirea Moldoviţa este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Moldova. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Alexandru cel Bun a construit prima mănăstire în Moldoviţa pe malurile rîului cu acelaşi nume, la începutul secolului al XV-lea. Locul ales era departe de sate, în mijlocul pădurii. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1402. Totuşi, nu există nici o atestare care să arate cînd sau cum a fost distrusă mănăstirea, dar este posibil ca un cutremur să o fi nimicit la începutul secolului al XVI-lea.
Pictura exterioară a Bisericii „Buna Vestire" s-a păstrat cel mai bine, dintre toate bisericile bucovinene. Mai ales pe faţadele sudică şi estică există picturi care nu au fost şterse de trecerea timpului şi care sînt capabile să arate cît de luminoase erau faţadele decorate în timpul domniei lui Petru Rareş.
Chiar sub streşini, sînt 105 nişe, fiecare cu un înger pictat. Pe pilonul vestic, în partea stîngă a intrării şi pe înalta deschizătură a faţadei sudice, sînt trei Sfinţi militari pe cai care stau în picioare cu o sabie sau o suliţă în mîini. Cel mai sus se află Sf. Gheorghe, apoi Sf. Dumitru şi Sf. Mercurius.
Ca de obicei, pe faţada sudică, se află cîntecul religios Acatistul. Cele 24 de strofe ale imnului acoperă patru registre.
Culorile folosite de pictorii din evul mediu și-au păstrat caracterul viu. Galbenul de Moldoviţa ar merita să fie la fel de renumit ca albastrul de Voroneţ. Privită de departe, astfel încît să nu mai poţi distinge bine siluetele şi contururile, pictura oferă pete odihnitoare, armonioase de culoare, combinaţie între galben şi azurul cerului.
La Moldoviţa este înmormîntat unul dintre ctitori, episcopul Efrem al Rădăuţilor.
În 1650, Mănăstirea Moldovița a fost prădată, fiindu-i furate multe cărți și manuscrise. În timpul războiului ruso-turc dintre anii 1768 și 1774, mănăstirea a fost închisă de către austrieci, unul din motive fiind acela de a pune stăpînire pe pădurile și pe proprietățile acesteia. Starețul de la acea vreme, Benedict Teodorovici, a încercat să o înduplece pe împărăteasa Ecaterina a II-a, însă fără rezultat. După Primul Razboi Mondial, Moldovița a redevenit mănăstire, de data aceasta de maici. În timpul regimului comunist, ea a fost refăcută din banii statului, iar în anii '80 a avut parte de lucrări de consolidare. Astăzi, mănăstirea numără aproximativ 60 de maici, fiind un monument istoric de notorietate internațională, inclus în patrimoniul UNESCO.
