Discover and visit the most best locations
,,☝Mănăstirea Japca din Basarabia👀''
Mănăstirea Japca, este situată pe malul Nistrului, în raionul Soroca , la o distanţă de 160 km de la Chişinău. Mănăstirea Japca este singura mănăstire din Basarabia, care n-a fost desfiinţată de către autoritătţle sovietice.
Nu se stie cu certitudine cand a fost intemeiata manastirea Japca. Totuşi există legende, unde prima menţiune despre schit dateaza din 25 mai 1693. Localitatea Japca dateaza din secolul al XVII-lea. Majoritatea documentelor numesc moşia şi schitul Japca, iar unele Jabca, ori Sabca. Aflată la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stîncă de piatră din apropierea Nistrului, ea a avut de la început un stabiliment rupestru.
Conform unei legende,fondatorul schitului este ieromonahul Iezechiil, venit din Lemberg, originar din Lvov în sec. al XVII-lea. Călătorind prin Basarabia, ajuns şi în Japca, ieromonahul înţelese grija locuitoriilor, care din cauza invaziei tatarilor nu şi-au permis o biserică, călugărul le-a propus sa amplaseze biserica în stînca ce se afla în nemijlocita apropiere de sat. Cu timpul, langa biserica au fost cioplite chilii si astfel a inceput Jezechil sa adune calugari. Conform altor date, acest călugăr a venit de la mănăstirea Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea. El s-a aşezat în pădure, pe culmea dealului, unde a săpat în stîncă o bisericuţa cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi cîteva chilii.
Mai tîrziu, pe la anul 1770, egumenul Feodosie a construit o biserica de lemn la poalele stîncii. În felul acesta, manastirea îşi lărgeste amplasamentul alături de cel rupestru, formînd un complex întins de chilii şi anexe şi deja prin anul 1812, are deja doua biserici de lemn, inclusiv o clopotniţă de lemn, deasupra turnului de intrare în incintă.
Schitul a existat, conform unor izvoare de arhiva, şi inainte de 1764. Observăm aceasta din documentul despre procesul de judecată din 1796, la care stareţul Teodosie, aduce ca martor pe ieromonahul Nicodim, care se afla înaintea lui la schit. Pe de alta parte moşia răzăsească Japca, nu are o vechime mare, pentru ca cei bătrîni, de la care se trage proprietatea pămîntului: Malai-Rau, Budeci si Furdui, au trăit pe vremea lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749). De aici rezulta ca înainte de anul 1764 schitul înca nu era bine organizat. De aceea data întemeierii, acceptată de toţi istoricii, este 1770, cînd călugării părăsesc chiliile din stîncă şi se aşează în vale, pe locul mănăstirii actuale.
![]()
În anul 1818, schitul Japca, datorită situaţiei sale prospere, va obţine de la mitropolitul G.Banulescu-Bodoni statutul de mănăstire. Astfel, prin anii 1829-1830 ea suferă prima schimbare, şi reconstrucţie, din cea de lemn în piatră: în mijlocul curţii se construieste biserica "Înălţarea Domnului", care în anul 1912 a fost rezidită în stil eclectic, şi clopotniţa etajată deasupra porţii. Deja în anul 1849 se zideşte biserica "Arhanghel Mihail", în arhitectura careia se simte influienţa clasicismului. In timpul primului razboi mondial, mai multe calugariţe s-au refugiat, din Polonia rusească, din mănăstirea Lesna, în mănăstirea Japca, unde în urma deciziei Sfîntului Sinod din Sankt-Petersburg, din 20 aprilie 1916, arhiepiscopul Atanasie al Basarabiei a dispus ca calugarii, de la Japca, să fie mutaţi la mănăstirea Hîrjăuca.Îm anul 1940 maicile şi surorile au fost izgonite din mănăstire, autorităţile din localitatea Japca, cu acordul sovieticilor, au confiscat toată averea locaşului sfînt, însă, deja peste un an, în 1941, o data cu venirea Armatei române, maicile s-au reîntors la mănăstire, primind toată gospodaria înapoi.
Biserica de vara, a fost construită în anul 1915, are trei altare, toate situate în partea estică: în centrul hramul Înălţarea Domnului, în dreapta Schimbarea la Faţă, şi în stînga Sfînta Cruce. Mănăstirea Japca se conduce dupa pravile şi rînduieli ruseşti. Aici nu se mănîncă carne, se citeşte Psaltirea. Turiştii, care viziteaza această mănăstire, sunt impresionaţi de conservatismul ce domneşte aici: biserica nu dispune de energie electrica, socotind-o necurată, vizitatorii străini sunt primiţi cu răceală şi bănuială.
Mănăstirea Japca, este singura mănăstire din Basarabia care a rămas deschisă în toată perioada sovietica. Actualmente biserica rupestră, după ce a fost reparată, este functională şi în ea se săvîrşeşte serviciul religios. Mănăstirea Japca, reprezintă la ora actuală drept cea mai amenajată şi mai prosperă dintr-e mănăstirile din Republica Moldova.![]()
În împrejurimile mănăstirii se află înca cateva obiecte, care se merită să fie cunoscute. În primul rînd, acestea sunt rezervaţiile naturale Rascov şi Valea Adîncă, izvorul cu apa minerală, fortificaţii antice şi asezări paleontologice în Socola şi Rascov.
Nu se stie cu certitudine cand a fost intemeiata manastirea Japca. Totuşi există legende, unde prima menţiune despre schit dateaza din 25 mai 1693. Localitatea Japca dateaza din secolul al XVII-lea. Majoritatea documentelor numesc moşia şi schitul Japca, iar unele Jabca, ori Sabca. Aflată la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stîncă de piatră din apropierea Nistrului, ea a avut de la început un stabiliment rupestru.
Conform unei legende,fondatorul schitului este ieromonahul Iezechiil, venit din Lemberg, originar din Lvov în sec. al XVII-lea. Călătorind prin Basarabia, ajuns şi în Japca, ieromonahul înţelese grija locuitoriilor, care din cauza invaziei tatarilor nu şi-au permis o biserică, călugărul le-a propus sa amplaseze biserica în stînca ce se afla în nemijlocita apropiere de sat. Cu timpul, langa biserica au fost cioplite chilii si astfel a inceput Jezechil sa adune calugari. Conform altor date, acest călugăr a venit de la mănăstirea Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfarsitul secolului al XVII-lea. El s-a aşezat în pădure, pe culmea dealului, unde a săpat în stîncă o bisericuţa cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi cîteva chilii.
Mai tîrziu, pe la anul 1770, egumenul Feodosie a construit o biserica de lemn la poalele stîncii. În felul acesta, manastirea îşi lărgeste amplasamentul alături de cel rupestru, formînd un complex întins de chilii şi anexe şi deja prin anul 1812, are deja doua biserici de lemn, inclusiv o clopotniţă de lemn, deasupra turnului de intrare în incintă.
Schitul a existat, conform unor izvoare de arhiva, şi inainte de 1764. Observăm aceasta din documentul despre procesul de judecată din 1796, la care stareţul Teodosie, aduce ca martor pe ieromonahul Nicodim, care se afla înaintea lui la schit. Pe de alta parte moşia răzăsească Japca, nu are o vechime mare, pentru ca cei bătrîni, de la care se trage proprietatea pămîntului: Malai-Rau, Budeci si Furdui, au trăit pe vremea lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749). De aici rezulta ca înainte de anul 1764 schitul înca nu era bine organizat. De aceea data întemeierii, acceptată de toţi istoricii, este 1770, cînd călugării părăsesc chiliile din stîncă şi se aşează în vale, pe locul mănăstirii actuale.
În anul 1818, schitul Japca, datorită situaţiei sale prospere, va obţine de la mitropolitul G.Banulescu-Bodoni statutul de mănăstire. Astfel, prin anii 1829-1830 ea suferă prima schimbare, şi reconstrucţie, din cea de lemn în piatră: în mijlocul curţii se construieste biserica "Înălţarea Domnului", care în anul 1912 a fost rezidită în stil eclectic, şi clopotniţa etajată deasupra porţii. Deja în anul 1849 se zideşte biserica "Arhanghel Mihail", în arhitectura careia se simte influienţa clasicismului. In timpul primului razboi mondial, mai multe calugariţe s-au refugiat, din Polonia rusească, din mănăstirea Lesna, în mănăstirea Japca, unde în urma deciziei Sfîntului Sinod din Sankt-Petersburg, din 20 aprilie 1916, arhiepiscopul Atanasie al Basarabiei a dispus ca calugarii, de la Japca, să fie mutaţi la mănăstirea Hîrjăuca.Îm anul 1940 maicile şi surorile au fost izgonite din mănăstire, autorităţile din localitatea Japca, cu acordul sovieticilor, au confiscat toată averea locaşului sfînt, însă, deja peste un an, în 1941, o data cu venirea Armatei române, maicile s-au reîntors la mănăstire, primind toată gospodaria înapoi.Biserica de vara, a fost construită în anul 1915, are trei altare, toate situate în partea estică: în centrul hramul Înălţarea Domnului, în dreapta Schimbarea la Faţă, şi în stînga Sfînta Cruce. Mănăstirea Japca se conduce dupa pravile şi rînduieli ruseşti. Aici nu se mănîncă carne, se citeşte Psaltirea. Turiştii, care viziteaza această mănăstire, sunt impresionaţi de conservatismul ce domneşte aici: biserica nu dispune de energie electrica, socotind-o necurată, vizitatorii străini sunt primiţi cu răceală şi bănuială.
Mănăstirea Japca, este singura mănăstire din Basarabia care a rămas deschisă în toată perioada sovietica. Actualmente biserica rupestră, după ce a fost reparată, este functională şi în ea se săvîrşeşte serviciul religios. Mănăstirea Japca, reprezintă la ora actuală drept cea mai amenajată şi mai prosperă dintr-e mănăstirile din Republica Moldova.
În împrejurimile mănăstirii se află înca cateva obiecte, care se merită să fie cunoscute. În primul rînd, acestea sunt rezervaţiile naturale Rascov şi Valea Adîncă, izvorul cu apa minerală, fortificaţii antice şi asezări paleontologice în Socola şi Rascov.